Ce este creierul dacă ar fi să ne gândim în termeni cât mai simplii? Cel mai probabil mulți dintre noi poate că ar răspunde făcând referire la rolul pe care îl joacă acesta din punct de vedere funcțional în viața și desfășurarea activităților de zi cu zi. Subiectiv vorbind, consider că una dintre cugetările lui Dalai Lama ar putea fi răspunsul acestei întrebări: „Creierul și inima mea sunt templele mele, filosofia mea este bunătatea”. Cred în această cugetare pentru că după cum ne arată oameni de știință, dar totodată și marii filozofi ai vremurilor, viața noastră, trăirile și tot ceea ce împărtășim cu cei din jurul nostru gravitează în jurul acestor două elemente interdependente: creierul și inima.

Din punct de vedere neuroștiințific, creierul este un organ care odată cu înaintarea în vârstă suferă un proces de îmbătrânire ce se remarcă destul de rapid, comparativ cu restul organelor, care trec și ele prin acest proces inevitabil. Cogniția și toate celelalte funcții ale creierului, pornind de la cele de bază, precum: socializarea, somnul, interacțiunea cu cei din jur, desfășurarea de activități casnice, până la cele mai complexe: cântatul la un instrument, rezolvarea de probleme matematice, memorarea unor informații tehnice pot deveni dificile pe măsură ce se înaintează în vârstă. Acest lucru se întâmplă deoarece neuronii îmbătrânesc, mor, iar conexiunile interneuronale se pierd.

Astfel iau naștere o serie destul de vastă de probleme de sănătate asociate sferei neurologic și psihiatrice, cele mai comune fiind: tulburările de memorie, stările confuzionale, demențele - Boala Alzheimer, Parkinson, insomniile, deficitele de sensibilitate/senzitivitate și depresii tardive puse inițial pe seama unor stări anxioase.

Când începe să îmbătrânească creierul? Poate că nu ne-am aștepta la acest răspuns, dar odată ce ne naștem acest proces intervine în viața fiecărui individ, asta datorită expunerii în primul rând la factorii de mediu. Până în jurul vârstei de 20-22 ani organismul trece printr-o serie de procese de creștere, dezvoltare și maturizare, dar începând cu vârsta de 25 de ani, atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților aceste procese de creștere se opresc, locul lor fiind luat de procesele de îmbătrânire la nivel celular, care în timp devin din ce în ce mai vizibile și vor avea de cele mai multe ori contribuție în ceea ce privește aspectul fizic. De multe ori nu ne gândim la faptul că propriile acțiuni și obiceiuri ne dictează de fapt sănătatea și starea de bine. Astfel, suntem pe deplin răspunzători de anumite modificări ale stării de sănătate apărute odată cu înaintarea în vârstă, marea majoritate a acestora fiind rezultatul stilului de viață necorespunzător, expunerii la factori nocivi, poluanți, la stres și de ce nu, lipsei somnului. Cum putem preveni ca trecerea timpului să își pună amprenta asupra a ceea ce avem noi mai de preț, mai exact, asupra creierului nostru? Există câteva trucuri pe care oamenii din domeniul neuroștiinței ne încurajează să le urmăm indiferent de vârsta pe care o avem, asta pentru că previn îmbătrânirea prematură a creierului, îl mențin activ, iar acest lucru contribuie la o calitate mai bună a vieții.

NU înceta niciodată să îți ieși din zona de confort, să înveți și să faci lucruri noi

Multe studii desfășurare pe loturi considerabile de persoane au concluzionat că odată ce creierul nostru este antrenat constant în cât mai multe activități, care în același timp sunt și diversificate, contribuie la creșterea gradului nostru de implicare, atenție și cooperare, menținându-ne activi și la distanță de ceea ce înseamnă monotonie. Constant, printr-un proces de adaptare, ideea de a face cât mai multe lucruri noi în tot același timp pe care îl aveai la dispoziție și înainte va deveni o obișnuință.

Așadar, dacă nu o făceai până acum, ar fi bine să deprinzi niște obiceiuri sănătoase, care vor contribui la starea ta de bine, prin întârzierea apariției precoce a procesul inevitabil de îmbătrânire al creierului. Aceste obiceiuri sunt:

• Cititul, indiferent că vorbim de beletristică sau cărți de specialitate, pe lângă dezvoltarea personală pe care o aduce, contribuie și la crearea de noi legături interneuronale, care antrenează memoria și previn în timp procesele de pierdere de ale acesteia, confuzia și uitarea.

• Învață să cânți la un instrument muzical. Beneficiul acestei activități stă în stimularea mai multor zone din creier, acest lucru fiind observat în rândul muzicienilor în timpul monitorizării activității cerebrale. În cadrul acestei activități se remarcă dezvoltarea abilităților cognitive, o mai mare perseverență pusă pe seama ideii de exersare, și îmbunătățirea coordonării mișcărilor. Astfel, indiferent de vârsta pe care o ai, copil sau un adult care a visat de mic să cânte la un instrument muzical, nu ezita să te apuci de asta; iți va îmbunătății memoria pe termen lung.

• Joacă jocuri interactive care îți sporesc atenția, îți măresc perspectiva și totodată îți stimulează gândirea: șahul, scrabble și rummy s-au dovedit a fi unele dintre acestea. A face un puzzle cât mai complex, începând de la un număr mai mic de piese, până la acele puzzle-uri de mii de piese te va ajuta să memorezi mai ușor informațiile de zi cu zi și îți va spori capacitatea de coordonare și gândirea strategică.

Ai grijă la alimentația pe care o ai și evită substanțele care contribuie la îmbătrânirea prematură a creierului

• Printre principalii factori nocivi care duc la degradarea funcțiilor cognitive, favorizând pe termen lung apariția demenței, se remarcă alcoolul. Acesta consumat constant și într-o cantitate mare nu face altceva decât să altereze neuronilor, ducând la moarte precoce a acestora, cu scăderea speranței de viață și a calității acesteia.

• Fumatul este și de această dată unul dintre inamicii care stau la baza afectării sănătății, mai exact a funcție cerebrale. Mecanismul de acțiune al fumului de țigară este unul simplu: fumatul previne un aport de sânge adecvat la nivelul creierului, ducând la lipsa de oxigenare a acestuia, cu instalarea ischemiei cerebrale, care la rândul ei va genera stări de confuzie, pierderi de memorie și afectare multor funcții cognitive.

• Calitatea somnului reprezintă un aspect important al memoriei pe termen lung. Lipsa odihnei, un somn neodihnitor sau orele necorespunzătoare la care alegem să ne întrerupem activitatea duc la tulburări de atenție și oboseală pe tot parcursul zilei, iar în timp la insatalarea problemelor de memorie.

Ai grijă să îi dai creierului tău ceea ce are cu adevărat nevoie pentru o bună funcționare. Din dieta ta nu trebuie să lipsească fructele și legumele, acizii grași Omega-3, peștele, nucile și fibrele insolubile. Evită mâncărurile procesate, adaosurile de zahăr și grăsimile saturate pentru că nu fac altceva decât să îți accelereze procesul de îmbătrânire în întregul organism.

Nu uita: fără un creier activ și sănătos calitatea vieții tale se va degrada constant.

Ai grijă la ce obiceiuri și practici adopți, pentru că ele îți vor dicta în mare parte starea de sănătate!